Momente de pace

Stau întinsă într un hamac, la umbră, în pacul Herastrau şi scriu. Ce poate fi mai relaxant de atât? Nici o grijă, nici un nor pe cer, numai feţe zâmbitoare în jur şi multă voie bună. Spaţiul amenajat aici pare desprins total din acest oras agitat. E un loc ce îţi gâdilă sufletul care începe să râdă atât de tare încât se simte în jur veselia pe care o transmit. Abia aştept să pot vedea aici un film in liber, să citesc o carte din roaba plină cu cărţi, să mă dau în balansoar, să ascult muzică bună şi să râd mult. Tocmai ce mi-am facut un nou prieten, un copilaş foarte simpatic şi politicos, care a venit cu grijă pana la hamacul meu şi a început să zâmbească la mine.
 
Nu îmi mai vine sa plec de aici. Razele soarelui se joacă pe faţa mea, sunt înconjurată de oameni frumoşi, oameni creativi. Am o stare pe care nu cred că o pot descrie în cuvinte, dar nici nu încerc să o fac, stiu  doar că pacea a venit ca să stea şi nu am de gând să ma despart de ea. E multa căldură în jur deşi soarele nu mai arde cu aceeaşi intensitate ca atunci când am venit aici şi vântul adie un pic, însă asta nu schimbă cu nimic atmosfera ce ma înconjoară.
 
E minunat să poţi evada, fie şi preţ de un ceas, de toata agitaţia orasului. Ştiu că am acum un loc preferat, în care ma pot relaxa în voie, ori de câte ori simt nevoia.

Afara e vopsit gardul si inauntru-i leopardul

Daca deschizi calculatorul si faci o simpla cautare pentru “cazare hoteluri Bucuresti” ai sa gasesti o multime de linkuri. Ceea ce este insa foarte frapant este ca, la ora actuala, numai jumatate din acestea, pot fi si intelese de catre cei care le cauta. La o adica, numai cei care vin de peste hotare si cativa dintre co-nationalii nostrii ar fi interesati de cazare la hotelurile din capitala. De ce? Pai este foarte simplu. Website-urile create pentru hotelurile respective nu au decat o limba - romana.
Mi se pare normal ca un website pentru un hotel de 3+ stele sa aiba optiunea de a trece de la romana la engleza. Foarte putine dintre aceste hoteluri de 3 stele, din Bucuresti au aceasta optiune, si chiar si mai putine au optiunea de a schimba in mai multe limbi. Cred ca avem multi vizitatori din Germania si Franta si este binecunoscut faptul ca orgoliul lor ii face de multe ori sa nu doreasca sa cunoasca o alta limba decat cea materna si engleza ar putea parea ca o misiune imposibila si pentru ei. Nu cred ca ar costa prea mult pentru aceste modificari. In ziua de astazi exista multe instrumente care ar face destuld e simpla traducerea unui website intr-o alta limba. Unul dintre ele este chiar google translate. E greu de inteles de ce, oamenii care sunt la conducerea acestor hoteluri nu iau decizii manageriale corecte adtunci cand este vorba de online. Toti verificam in epoca vitezei informatiile necesare unei calatorii, cat si cazarea la fata locului, prin intermediul internetului asa ca este mult mai importanta infrastructura digitala a oricarei afaceri care are ca scop atragerea turistilor si mai ales asigurarea ca ei vor reveni decat oricare alta fateta a sa. 

Atunci cand nu sunt corecte informatiile si cand nu este actualizat continutul, clientul poate de asemenea sa ajunga la fata locului si sa descopere ca a fost inselat si ramane cu un gust amar (desigur ca hotelierul ramane cu onorariul turistului dar poti fii sigur ca nu se va intoarce vreodata), urmand sa le spuna prietenilor sai despre serviciile proaste din Romania. Mi-e ca oamenii din alte tari se simt uneori mai degraba jecmaniti in stil romanesc, decat atrasi sa revina si cu impresia ca au facut o afacere buna.

Va mai amintiti si voi?

Va mai aduceti aminte de perioada anilor ‘80-’90? Eu imi aduc aminte cu drag si ma mandresc ca am apucat sa-mi traiesc copilaria in decursul acestor ani. Am avut o copilarie minunata si plina de peripetii. Am trait cat sa apuc schimbari majore in viata, am prins inceputurile televizorului color la noi in tara, am prins o Revolutie, am prins o Romanie democrata dupa Ceausescu, am prins muzica calitate care astazi doar se remixeaza, m-am jucat, m-am distrat si am trait cu cheia de gat. Am copilarit la bunici, pentru ca parintii nu isi puteau permite pierderea locului de munca. Am mancat buruieni, m-am scaldat in praf, m-am murdarit, m-am julit si am cutreierat dealurile si garla satului in lung si-n lant. Va mai amintiti si voi?

Cand veneam la parinti, in vacanta, adoram sa ma uit la Cartoon Network. Eram cel mai cuminte copil in viata. Stateam cu orele nemiscata in fata televizorului doar ca sa ii vad pe Tom si Jerry, Familia Flinstone sau Yogi Bear. De multe ori le vedeam in reluare, dar nu imi pasa. Ma uitam de fiecare data ca si cum ar fi fost pentru prima data. Eram atat de fascinata! Desenele nu erau dublate ca acum, iar pentru mine era o placere sa ma prefac ca le traduc vecinilor ceea ce vorbesc personajele. Desi, in realitate, nu stiam decat sa numar pana la zece si sa numesc o floare, vecinii erau fascinati de aptitudinile mele si ma credeau pe cuvant. Era o adevarata aventura. Va mai amintiti si voi? Cred ca am avut una dintre cele mai frumoase copilarii, fara internet si jocuri, fara facebook si poze la discretie, fara sa imi pese daca am sau nu cu ce sa ma imbrac cand ies afara. Pentru mine era important sa ma distrez si sa bat mingea in fata blocului cat era ziua de lunga. In ziua de astazi, obiceiurile s-au schimbat mult, dar asta este o alta discutie.

Dureri de cap, fara stampila

Am intrat zilele trecute intr-o farmacie, ca sa imi cumpar o pastila eficienta pentru durerile de cap. Cat am asteptat ca farmacista sa imi aduca pastiluta, o batranica, in stanga mea, venise cu o reteta de la medic ca sa isi cumpere si ea medicamentele de batranete. Pana sa se caute in portofel de bani, farmacista ii atrage atentia ca reteta nu are stampila medicului. Batrana, foarte indignata, nu intelegea ce se intampla. Ea a fost la doctor si de acolo a si primit reteta. Nu are cum sa nu fie buna. De ce nu poate sa o cumpere? In cele din urma, farmacista se dumereste, cand afla numele doctorului la care aceatsa s-a prezentat si ii explica calm ca domnul doctor are propria farmacie si de aceea nu stampileaza niciodata retetele pe care le elibereaza. Nicio farmacie nu poate elibera pastile care se dau pe baza de reteta, fara parafa medicului. Deci, e foarte simplu. Trebuie neaparat sa se prezinte la farmacia dansului, ca sa isi poata cumpara cele necesare.

Dupa cele cateva minute pe care le-am petrecut in farmacie, am iesit afara revoltata. Cum este posibil ca, si atunci cand vine vorba de sanatate, sa nu fim noi cei care decidem? Normal ar fi sa iti poti achizitiona medicamentele de la orice farmacie doresti, pentru ca, unele au card si iti ofera reduceri, altele au preturi scazute si tot asa. Dar, uite ca mai sunt si doctori care refuza sa iti elibereze reteta completa, tocmai pentru ca tu sa te deplasezi tot orasul pentru o amarata de aspirina sau ce ti-o mai fi dand. Batranii isi calculeaza si ultimul banut din pensie, iar pentru ca deja au fost sa consulte un doctor, este un mare sacrificiu. Macar pentru ei, ar trebui sa mai avem putina compansiune, pentru deja vremurile sunt si ele destul de grele pentru ei. In loc sa ii trateze, domnul doctor le recomanda miscare unor oameni care abia isi taraie picioarele dintr-o parte in alta.

Deja m-am obisnuit ca atunci cand ma duc la doctor sa nu plec fara cateva sute de lei bune in portofel, dar sa-si mai faca si farmacie...trebuie sa recunosc ca este o idee geniala la care nu m-am gandit. Mi s-a intamplat sa-mi recomande o farmacie anume, ori sa-mi elibereze retete cu sigla acesteia, dar sa nu mi-o stampileze doar pentru a ma prezenta la farmacia proprie, asta da, este o premiera.

De ieri până azi

Vezi cum totul se năruie într-o dimineaţă …Îţi vezi imperiul în flăcări , îl vezi murind.
Ieri totul era frumos, visele zburau pe cerul albastru , bucuria îţi umplea sufletul iar ochii tăi emanau căldură. Astăzi emană ură şi neputinţă..ai cei mai urâţi ochi din câţi ai avut … Buzele tale, ieri, trimiteau senzualitatea prin labirintul raţiunii  până la templul sufletului…astazi emană invidie , venin şi blesteme…ai cele mai urâte buze din câte ai avut…. Ieri aveai cea mai frumoasă mână din lume , aşa fină şi gingaşă aşa de caldă şi mântuitoare…astăzi e pătată de sânge , e rece…..
Ieri zburai pe aripi de şoapte şi cu surâsuri luminai zarea ..astăzi eşti o stâncă , un munte de nepăsare , o grămadă de neputinţă..
Ieri aveai prieteni şi suflet pereche , azi eşti un suflet singuratic  , un suflet pe care timpul îl erodează fără milă , eşti o flacară care se stinge  , un vas ce se scufundă…..
Deşi de ieri până azi ..nu e mult timp, multe s-au schimbat , dar tu nu vrei să accepţi, deşi înţelegi …nu vrei să aplici ..mai bine ucizi decât să îţi vezi imperiu arzând…De ce nu crezi în schimbare ? De ce nu încerci să te schimbi?
Imperiu tău nu numai că nu se va mai ridica…dar o să se piardă în negura timpului , trecutul  îl va stăpânii …şi toate pentru că nu vrei să te schimbi… Rămâi o umbră la fericirea altora , Tu nor de trecut!

Scurta incursiune in istoria bancurilor

Bancurile nu sunt doar acele glume la care toti, sau cel putin majoritatea dintre noi radem. Stiu, fruntile ni se descretesc mereu cand le auzim sau le citim insa in aceste simple glume zace o istorie mai mare decat fiecare dintre noi si-ar fi putut imagina. De fapt, pana de curand nimeni nu prea stia nimic despre o anume istorie a bancurilor.
Pentru cei mai multi dintre noi ele doar exista ca fapt, insa nu si pentru cei care orice lucru trebuie sa aiba un inceput si deci o istorie. Ne-o demonstreaza Jim Holt, jurnalist al revistei americane New Yorker. Pus in fata realizarii unui articol despre istoria bancurilor si-a dat seama ca nu are nici un fel de material.
Acest fapt a declansat o frustrare care l-a facut ca in decurs de 2 ani sa se documenteze si sa gaseasca punctul de la care bancul ca fapt a inceput sa existe. Cercetarile l-au facut sa descopere faptul ca primele bancuri au fost realizate acum nici mai mult nici mai putin de 4000 de ani in Grecia Antica. Exact, cine si-ar fi imaginat.
Totusi, chiar si atunci, oamenii gaseau motive pentru ironizare in primul rand. Bancurile insa nu au fost intotdeauna ceea ce cunoastem noi astazi. Mai exact, la inceput erau doar glume bazate in mare parte pe teme ca puterea si sexul. Din aceste 2 categorii principale de bancuri de la aparitia lor, in ziua de astazi avem peste 30. Bancuri tari scurte sau lungi de toate felurile, pentru aproape fiecare categorie de oameni. Mii de ani dupa aparitia bancurilor, mai exact in sec. III d. hr apare si prima culegere scrisa de bancuri. Romanii, asa cum ii stim din istorie, nu au fost chiar atat de rigizi si porniti la razboi. In rastimpuri, glumele faceau parte din procesul de destindere.
Iata asadar cum pe zi ce trece, aflam noi si noi lucruri despre fapte prezente in viata de zi cu zi, asa cum sunt bancurile. Nu-i asa ca ne uimim pe noi insine mai mereu?
In zilele noastre, cele mai multe bancuri se citesc de pe internet si nu de pe hartie, insa tot ceea ce conteaza este ca oamenii sa se mai bucure inca de momentele de ras, de glumele existe. Gama de bancuri este foarte mare, asadar cu siguranta avem de une alege categoria de bancuri care le place cel mai mult. Sunt bancuri in care se regasesc atat oamenii tineri cat si persoanele mai in varsta. Bancuri mai evidente sau bancuri cu substrat. Unele din cele mai populare bancuri sunt bancurile cu Bula, care de cele mai multe ori ajunge in cele mai ciudat si amuzante situatii. De la un mic scolar si pana la un bunic batran, Bula trece prin aproape toate situatiile posibile. Asadar nu e de mirare ca, pe acest personaj fictiv il vom gasi in sute de bancuri.

Foarte populare mai sunt si bancuri cu blonde sau bancurile cu politisti. In concluzie, de mii de ani si pana acum, bancurile reprezinta una din cele mai comune metode de relaxare si binedispunere. Asadar, nu uita. Cand vrei sa zambesti..cauta niste bancuri pe net !

Orb.

-Voi porunci stelelor să nu mai strălucească , pentru ca tu să fii singura rază de lumină din regatul meu. Am să îţi ridic temple din osemnitele celor care te condamnă . Voi porunci păsărilor să moară tăcute , iar apelor, în valuri, să te asculte . Am să îţi ofer aripi, să fii superioară .  O să  fii zeiţa lunii şi preamărita lumii .
Nu va răsari floare fără voia ta , iar  clipele timpului  vor îngenunchea  în faţa ta… tu, începutul şi sfârşitul .. cheia infinitului.
Vei strălucii în miezul zilei ..
Pot să îţi ofer daruri la care alţii doar visează , daruri la care zeiţele tânjesc . Nu-mi pasă dacă Pământul am să îl pârjolesc , am să sacrific totul pentru că te iubesc..
-Ce vorbe mari şi fără rost …eu nu vreau daruri materiale , nu vreau comori sau pietre rare , eu vreau …o clipă să-ţi văd ochii , să-ţi soptesc cu vorbe “goale”  , cât mă doare ! Că nu mă ştii , că încerci să îmi cumperi fericirea cu-n sac de  nestemate , că vrei să mă transformi într-o eternitate, pentru alţii. Nu sunt motiv de fală , nu vreau să fiu “vorbită”.Vreau ca doar pentru tine să exist…. Eu sunt un nor de foc , uşor mă aprind , uşor mă sting ..nu am nevoie de flacără constantă , vreau doar o clipă să erup , să simnt cum prin toate venele îmi curge lava bucuriei ..să curgă prin mine ….să se răcească şi să se împietrească ..să mă prindă pe veci în starea asta …. Dar cum pot eu să mă aprind , cand tu îmi dai doar “vreascuri” de aur şi argint?

Omul.. întrebare

Dacă omul ar fi soarele…ar exista zile întregi fără lumină , omul simnte suferinţa. Dacă omul ar fi focul , Pământul l-ar pârjoli căci omul simnte bucuria . Dacă omul ar fi un râu…va lovi totul în cale cu putere pentru că omul simnte furia. Dacă omul ar fi o pasăre ,ar răsuna vazduhul de glasul lui , omul simnte dragostea .  Dacă omul ar fi gheaţă ,s-ar topi în miezul iernii , pentru că omul simnte trădarea . Dacă omul ar fi om , nu ar întoare capul la suferinţa semenilor , ar spune da şi nu  , ar gândi singur , s-ar cumpăta .
Un gând mă bântuie ….
Omul, înca de mic, visează   la viitor  cu ochii largi deschişi şi  cu sufletul încrezător ..îşi alege un drum . Timpul trece şi trece ..omul creşte şi creşte…. şi ajunge într-un birou , trist . Într-un magazin vânzător , într-o casă făcând menaj..etc.  Şi problema care nu îmi dă pace : Omul cel mic , a avut un vis, vroia să devină X sau L , vroia asta pentru că îi plăcea …simţea că asta îl defineşte. Dar nu înteleg unde intervine ruptura…cum de la X sau L se ajunge la menaj , casă, birou.  În ce mreje cădem ? Cine ne ispiteşte şi ne abate de la drum ? Ce forţă externă sau internă face lucrul ăsta?
Lucrul care mă deranjează cel mai tare este faptul că în locul în care se află este nefericit , se plânge , blesteamă , uita de viaţă şi crede în bani. Uită de râs şi slăveşte o faţă tristă….. Nu e un preţ corect pentru ce aţi făcut?
Asta face majoritatea…..o mică parte ..dar mică de tot….are în ochi o uriasă sclipire , ce te te orbeşte daca  ai putea-o vedea (desigur, suntem prea ocupaţi să privim asfaltul). Oamenii ăştia de ce au sclipirea ? De ce poartă zambete  ?
Nu pot să îmi dau seama cine face diferenţa dintre aceste 2 categorii de oameni ….dar un lucru stiu sigur ,toti murim fizic ….şi în caz că există viaţă după…..mă întreb oare al cui suflet ar privi cu ochii plini de bucurie spre trecut , care suflet nu a trecut degeaba prin viaţă ? Care a fost mai fericit?

Servicii de content writing

N-as fi ajuns sa scriu aceste randuri daca nu as fi dat peste site-ul contentwriting.ro. Cu un design vesel, mi-a atras atentia si am zis sa va dau de veste si voua. Cei care au nevoie de continut nou pentru site sau care doresc sa-ti promoveze afacerea o pot face prin intermediul acestui site. Serviciile oferite sunt de content writing si copywriting. Pana in prezent nu am gasit alt site de content care sa-si prezinte serviciile intr-un mod atat de placut, prin intermediul unui elefantel care m-a amuzat copios (poate din cauza ca imi plac mie elefanteii). Comanda se face foarte usor, se completeaza formularul care nu este prea stufos, contine doar cateva campuri. 
Articolele oferite sunt de 200 de cuvinte, 300 si 500 de cuvinte sau se poate stabili numarul de cuvinte, completand acest lucru in formularul de comanda. Pentru o campanie de link building o serie de articole de calitate ar fi in beneficiul oricarui site care apeleaza la aceasta metoda de promovare. Un alt lucru care m-a amuzat, dar m-a si incantat in acelasi timp, ar fi ca la formularul de comanda este specificat ca nu se vor scrie articole pe urmatoarele teme : religie, ocultism, misticism, medicina alternativa, astrologie, teorii conspirative si alte teme care au legatura cu domeniile mai sus mentionate. 
Apreciez acest lucru, fiindca internetul este plin cu astfel de articole, balarii, le-as spune. Stiinta ar trebui sa fie pe primul loc, un om rational, nu crede orice baliverna care nu poate fi demonstrata din punct de vedere stiintific. Ca sa nu ma abat de la subiect prea mult, o sa va mai zic doua vorbe despre aceste servicii. Exista o diferenta intre un articol scris de cineva care nu are nicio tangenta cu scrisul si unul scris de un content writer experimentat, care se ocupa cu asta zi de zi. Cu siguranta veti observa diferenta. 
Daca sunteti fideli, veti primi si reduceri, gasiti mai multe detalii pe http://www.contentwriting.ro.

O voce…

Intr-o lume dominata de fenomenul GaGa sau Justin Bieber  , intr-o lume in care cantecele sunt facute in proportie de 99% pe calculator exista si oameni care canta (+ca arata si bine dupa parerea mea ) cautand zilele acestea melodii relaxante pe youtube am gasit o fata pe numele ei Katie Melua.  Cantecele ei emana sensibilitate si adevar, fiind  foarte bine puse in valorea de o voce anglica.
Acestea sunt preferatele mele , desigur printr-un simplu search prin youtube puteti gasi mai multe. As vrea sa fie mai multi Artisti precum ea !

Sa ma gandesc, sa ma gandesc putin.

Cat de norocosi sunt unii.. cat de norocos e cel care stie ce vrea, ori cel care are un talent,ceva.  Nu, nu ma plang! spun doar aa.
Medicina asta nu ma lasa sa traiesc… si nici nu ma omoara.  Ca sa faci medicina, dupa parerea mea, trebuie sa mergi la un centru cu traditie… asta de la Galati cred ca are 10 ani.. sau mai mult, ma rog.
Am spus: Stiinte politice, la Cluj.. mi-e suficient sa aud vaicarelile ca sa imi dau seama de raspuns…. La Galati, desi se numeste Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice, au doar un departament de stiinte adminsitrative si unul de stiinte juridice. Ar fi o idee administratia, dar sunt sigur ca prezentarea facuta de cei de la Bucuresti nu se compara cu treburile de aici.
N-am nici macar o idee.  Ba da, am! Doar ca toate sunt peste 10 ani… nu pot sa vad mai aproape de prezent… ciudat.
Afara sunt Humanities and Human Sciences. Nu le gasesc echivalentul in Romania… Macar am gasit-o pe fata asta… cu o voce..

Terenuri construibile

Voi incerca in randurile care urmeaza sa va dau o definite a unui teren construibil si cateva sfaturi care sper ca va vor fi utile in decizia de achizitionare a unui teren.
In primul rand va voi spune ca un teren construibil este un teren care trebuie sa fie intravilan. Trebuie sa verificat inainte de a face achizitia ca terenul pe care vreti sa il cumparati este scos din circuitul agricol si introdus in cel intravilan. O a doua conditie pentu a putea construi pe un teren este existenta unui PUZ (plan urbanistic zonal), in care sa se mentioneze ca aveti voie sa construiti pe acest teren, si tipurile de constructii pentru care exista aprobarea. Existenta PUZ-ului la achizitionare va ganteaza posibilitatea de a va apuca de construit imediat dupa cumparare. In caz contrar va trebui sa faceti voi personal cerere pentru obtinerea unei autorizatii, iar acest lucru costa bani si timp. Este important ca inainte de a cumpara un teren sa va interesati si de alte aspecte, pentru ca pe viitor sa nu aveti probleme cu constructia: daca tipul solului se preteaza pentru tipul de constructie pe care vreti sa o ridicati, daca exista tevi de gaze sau apa care trec pe sub teren.
Oferta de terenuri construibile este destul de variata dat fiind ca, conditiile pentru ca un teren sa poata intra in aceasta categorie nu sunt foarte multe sau stricte. Totusi inainte de a cumpara un teren ar trebui sa va uitai ca si alte conditii care tin mai mult de pretentiile fiecaruia sa fie indeplinite precum: lotul de teren sa aiba utilitati, sa se afle intro zona aproape de cat mai multe institutii necesare (gradinita, scoala, spital, policlinica, etc), sau o infrastructura cat mai buna.
Desi mai sunt multe de spus, cred ca cele enumerate mai sunt sunt cele mai importante aspecte, iar cu o documentare temeinica, sigur veti lua decizia buna.

Din nou..

   ‘În Franţa sunt protejaţi cei care dau foc şi persecutaţi cei care trag clopotul de alarmă’ (Chamfort). – Pff, de ce să localizăm…

       Globalizarea nu are totuşi decât douăzeci de ani, când te gândeşti… Deja, avem efecte fascinante. S-au subţiat, până la cvasi-dispariţie, industriile naţionale. Au rămas finanţele şi serviciile (slujbe minore, interşanjabile, umilitoare existenţial şi fără orizont, plătite cu nimic). Totul e fabricat în Orient. Calculatorul pe care scriu e fabricat în trei ţări… (Ai impresia că dai mai puţin pe şosetele din picioare, dacă sunt venite din China. De fapt le plăteşti de zece ori, fiindcă plăteşti alocaţia de şomaj şi asigurările sociale ale celor concediaţi pentru că nu mai există industrie textilă locală etc.; e de un comic înduioşător bucuria de pe feţele oamenilor când cumpără lucruri care le par ieftine.) Însă ce e sufocant e gândul că n-au trecut decât douăzeci de ani de când toate astea au început să fie. În douăzeci de ani, predecesorii noştri se mutau de la radiouri cu lămpi la cele cu tranzistori.

       La Paris poţi rula fără centură de siguranţă, dacă maşina ta e veche şi n-a avut prevăzută din fabricaţie o centură. E rizibil, dar e minunat. Subiacent, ideea e: aceşti oameni nu pot muri, nici pune în pericol pe cineva. Au maşini vintage, scoase din uz: vieţile lor trebuie să fie la fel; partea de real pe care o pot clinti, afecta, e infimă. – Ca atare, îţi poţi lua o maşină sport din anii ’60-70, la fel de rapidă ca oricare de azi, şi poţi rula în linişte spre propriul destin.

       Să vedem: Marx n-a fost prob când a descris structurile unui stat socialist, bun; dar a fost, cât de cât, când a descris capitalismul viitorului. Nu s-a înşelat totuşi în privinţa mondializării capitalului. Suntem aici. Nu s-a înşelat spunând că distruge structurile tradiţionale, pentru a pune în locul lor piaţa. Suntem aici. Nu s-a înşelat asupra claselor, să negi existenţa claselor e ca şi cum ai nega că ziua urmează nopţii. Nu s-a înşelat că va camufla şi transforma categoriile sociale (venite din raporturi de producţie, de forţă etc.) în categorii societale (‘femeile’, ‘tinerii’ etc.) şi în sub-comunităţi de cultură pseudo-opuse. Suntem aici. Nu s-a înşelat că în procesul globalizării capitalului naţiunile se vor estompa. Că tehnologia va face să dispară efortul şi va crea gratuitatea. Că India şi China vor deveni actori economici principali. Că piaţa şi democraţia intră uneori în conflict (contrar ideii că economia de piaţă conduce în mod necesar la democraţie). În fine, are totuşi câteva puncte redutabile.

       Rep. amuzant despre divanul lui F. ca obiect iconic.

       Docu sur A.F.

       Cinemateca ideală. Aproape nici o legătură cu clasamentele de azi.

       Clădirile noi, mi se spune, au fost construite de firme din ţări care nu au cutremure (Germania, Belgia, Marea Britanie etc.), cu standarde cvasi-nule, pe fugă şi minimalizând costurile de siguranţă. Minunat. Cele mai bune blocuri vor rămâne bătrânele sertare betonate, prin care vom sparge pereţi, ne vom deschide culoare şi vom face ‘duplexuri’ labirintice, dar de care mă tem – amintindu-mi doar că betonul roman a rezistat 2000 de ani – că n-o să scăpăm niciodată.

       Într-o zi, copiii şi nepoţii noştri ne vor întreba, pe un ton calm, de neîncredere uimită, ce dracu am făcut aici.

Grecia - mic ghid turistic

Grecia reprezinta locul pe care s-a dezvoltat poate una dintre cele mai importante civilizatii: cea elena. Tezaurul lasat in urma reprezinta de departe unul dintre cele mai valoroase tezaure vazute vreodata de omenire... Totusi, daca Acropola Atenei reprezinta treapta superioara de care a fost marcata antichitatea, sa nu dam uitarii si statuia lui Leonidas, statuie construita exclusiv din bronz, sau chiar Muntele Olimp, cu legenda sa misterioasa. Evident, fiecare dintre atractiile mentionate mai sus sunt obiective turistice ce merita vizitate!
Pentru cei care nu au aflat inca, teritoriul grecesc este alcatuit din trei parti separate: una continentala, una peninsulara, si una insulara. Tipul de relief reprezentativ pentru aceste meleaguri este cel calcaros, relief ce da nastere unor forme carstice absolut fabuloase. Astfel, muntii coboara direct in marea albastra exact la fel cum soarele stralucitor scalda kilometrii intinsi de plaje cu nisip fin. Micile golfuri au parte numai de ape linistite, clare si evident, calde, si reprezinta adevarate paradisuri pentru cei iubitori de sporturi nautice. Daca esti atent, poti observa numeroase bancuri de pesti inotand veseli in urma ambarcatiunilor.
Desi contine si o parte continentala, Grecia are parte exclusiv de clima mediteraneeana. Cum se defineste aceasta? Simplu: prin ierni blande, umede, si veri fierbinti si lipsite de precipitatii. Credeti ca exista ceva mai bun pentru un sejur pe litoral? Noi nu suntem de aceeasi parere.
Mai mult, grecii reprezinta un popor de oameni deschisi la inima, mereu zambitori, relaxati si pusi pe petreceri. In Grecia, noptile sunt albe, animate de mii de turisti si de muzica ce rasuna zi de zi, pana in zori.
Conform celor care au vizitat deja Grecia, cele mai importante insule sunt Creta, Rhodos, Corfu, si arpieleagurile Dodecaneze si Ciclade. In partea de nord, de gasit este portul Thessaloniki (Salonic) in apropierea caruia se intinde si populara peninsula intitulata Halkidiki. Evident, intr-una din cele 3 prelungiri de pamant, in cea dinspre rasarit mai exact, intitulata Athos, gasim Rephiblica monahala autonoma, sau Muntele Athos. Anual, aceste locuri gazduiesc mii de barbati credinciosi. Accesul femeilor, din pacate, este interzis.
Bucuria este parca mai mare atunci cand avem parte de o excursie pe gustul nostru la un pret mai mic. Pentru a putea trai acest sentiment, va recomandam sa apelati la servcii de tip early-booking unde gasiti numeroase oferte Grecia 2013! Daca va interesati din timp si faceti rezervarile cu cel putin 2-3 sau chiar mai multe luni inainte, puteti avea parte de calitate ireprosabila la un pret de nimic. Cu cat rezervati mai devreme, cu atat reducerile sunt mai mari!
Poate cea mai apreciata si umblata statiune din Grecia, Paralia Katerini se afla la nord de Muntele Olimp. Fiind una dintre cele mai dezvoltate statiuni din tara, Paralia Katerini este dominata de tineri dornici de distractie si aventura, dar de asemenea perfecta pentru familiile numeroase ce cauta liniste si relaxare. 70 de km de plaja cu nisip auriu, ape limpezi, linistite, calde, toti acesti factori reprezinta nimic mai putin decat un sejur de neuitat. Aici se pot face si scufundari, croaziere, calatorii cu ski-jetul, sau chiar windsurfing! De-a lungul plajelor putem gasi chiar si numeroase taverne sau restaurante la care se servesc preparatele traditionale extrem de gustoase. Din discoteci, cluburi si puburi muzica rasuna pana dimineata la fel cum statiunea este animata de mii de turisti pe toata perioada verii. Hotelurile mici, primitoare, si cochete te asigura ca ai scapat din aglomeratia nebuna, deja specifica pamantului romanesc.
Insula Santorini este poate chiar cea mai cautata destinatie turistica din arhipelagul Cicladelor – cunoscuta mai ales in randul tinerilor care petrec pana in zori. In mijlocul acesteia gasim un lac cu apa albastra, format pe locul unui vulcan foarte vechi ce a erupt, distrugand continentul pierdut numit Atlantis. Eruptia a ingropat sub tone de cenusa orasul antic Akrotiri. Plajele de aici sunt unice in lume pentru coloritul lor culoare nisipului variind intre negru, rosu sau chiar alb. Fira si Ia sunt cele mai importante doua orase, situate in zonele cele mai inalte ale inslei.
Cunoscuta si sub numele de Insula Soarelui, insula Rhodos este cea mai mare din arhipelagul Dodecanezelor. Capitala acesteia este unica! Intitulata tot Rhodos, aceasta este compusa din trei orase: antic, medieval si modern. Plajele au nisip fin, sunt fierbinti, iar apele sunt calme, perfecte pentru inot. Monumentele, muzeele, bisericile si numeroasele manastiri transforma pamantul elen intr-un adevarat paradis turistic.
Creta este cea mai mare insula a arhipelagului grecesc. Cea mai cunoscuta statiune de aici este Heraklion, vestita atat pentru agitatia cotidiana, cat si pentru plajele insorite si fierbinti. Aici puteti vizita Biserica Venetiana San Francesco, Muzeul Arheologic, Muzeul Naval, Palatul Phaestos, dar si Situl Arheologic Agia Trias. Cel mai cunoscut obiectiv turistic este fosta resedinta, veche de peste doua milenii, a regelui Minos, numita Palatul din Knossos.
In Grecia se poate ajunge atat cu autoturismul propriu cat si cumparand pachete care includ si transportul cu autocar sau avion – curse charter. Depinde de preferinta fiecaruia si de disponibilitatea la efort, pentru ca un drum pana in Grecia poate fi obositor cu autoturismul. In cazul in care decideti sa mergeti cu avionul, este bine de stiut ca biletele de avion sunt destul de scumpe avand in vedere faptul ca din Romania nu exista zboruri low cost catre aceasta destinatie, biletele la companiile de linie fiind destul de scumpe. Totusi, daca faceti rezervarea cu mai mult timp inainte aveti sansa sa gasiti preturi bune.

Se schimbă paradigma

Nu cred că libertatea pe internet va exista foarte multă vreme. A însemnat până acum două lucruri: libertatea de gândire şi opinie, împotriva formelor de corectitudine politică etc., şi o pubelă a tuturor dejecţiilor şi formelor de stupiditate şi vid imaginabile. Se va găsi o cenzură până la urmă pentru cea de-a doua, cu efect pentru cea dintâi.

       Afiş interzis din pricina ‘degradării imaginii persoanei umane’, scos de pe zidurile metroului parizian: o femeie cumpărată ca marfă, într-un cărucior de supermarket.
       Cam târziu; cu câteva mii de ani.

       Se schimbă paradigma, sau mai curând anvelopa ideologică a Hollywood-ului (lucru observat şi de Z.). Înainte, oricare ar fi fost subiectul filmului, era întotdeauna împachetat ca o poveste sexuală. Drame, introspecţii existenţiale, filme istorice, despre revoluţia din Octombrie sau Napoleon, aveau mica lor poveste cu George şi Georgeta, spre a putea fi prizate de publicul larg. Azi au găsit un alt mijloc de identificare universală: ideologia. Fie ecologia, fie apocalipsa, teoria conspiraţiei sau thrill-ul primar, pentru prima oară se pot lipsi de povestea devenirii unui cuplu, fără ca spectatorul să iasă din sală. E un pas remarcabil. Până acum credeai că urmăreşti o poveste de amor (cu câteva tulburări inexplicabile, înţelese ca o serie de obstrucţii contingente în calea fuziunii finale a cuplului). Acum vom avea ideologie pură. Altfel spus, înainte mai puteai priza o poveste stupidă, fie şi numai ca să vezi dacă el rămâne cu ea. Acum vei priza o poveste stupidă.

O descurajare

Suferinţele noastre sunt suferinţele unora care îşi văd, de câţiva ani, habitus-ul de viaţă complet destructurat, pe plan social, urban şi istoric, şi înlocuit de o nouă lume, nicidecum mai decentă, mai interesantă sau mai suportabilă. Observând deunăzi construcţiile noi, aceste case cu acoperişul ca două garduri sprijinite unul de celălalt, mi s-au părut deodată inexplicabile platitudinea, sordidul, triumful vidului. Harta e împânzită, dintr-un capăt în altul, de aceste curioase cuşti de câine ridicate la scară. Străzile, trotuarele sunt tranşee mizerabile, de război mondial. Peste tot eşti respins, îngrădit, descurajat punitiv. Devine din ce în ce mai obositor. Te uiţi în oglindă; eşti oarecum tânăr; când s-a putut frânge din genunchi şi prăbuşi o întreagă lume, a unei oarecare normalităţi, a unei vagi respiraţii, pe care ai cunoscut-o? N-ai trecut totuşi printr-un bombardament, precum sârbii, printr-un război, printr-o invazie tătară. Aceste lucruri nu sunt rezultatul unei catastrofe necesare. Faptul că s-au petrecut e de neînţeles.
       O descurajare de lume la care nu mai aderi. În sfârşit, există totdeauna neplăceri mai pronunţate, desigur, cum ar fi moartea, iar lucrurile sunt supuse unei agravări uşoare, previzibile.

Song of the day


Si micutul doarme in burtica?

Sarcina este o perioada frumoasa si extrem de intensa pentru viitoarea mama insa fatul, viitorul bebelus, centrul acestei mici povesti este si va ramana in continuare o mica enigma pentru specialisti. Bineinteles ca stim deja suficient de multe lucruri despre sarcina ca sa putem fi pregatiti pentru majoritatea problemelor legate de sarcina, ceea ce nu stim insa eeste cum doarme fatul in burtica mamei.
Somnul este insa mai mult decat o nevoie, el reprezinta o necesitate deoarece creierul se reface in aceasta perioada iar restul organismului se odihneste pregatindu-se pentru inca o zi de activitate.
In general oamenii au doua tipuri de somn: REM si non REM, unde initialele R,E,M vin de la Rapid Eye Movement. Astfel orice om trece printr-o faza de somn REM inainte de a ajuns in faza a doua de somn adanc si linistit. Ori tocmai aceasta prima faza poate reprezenta cheia la intrebarea din titlu.
Cercetatorii stiu deja ca imediat dupa ce adorm, toti oamenii au o perioada in care visele si alti factori fac ca miscarea ochilor sa devina una foarte rapida, mai rapida chiar decat in momentele de veghe. Ori folosind aparate RMN de ultima generatia, acelasi proces REM a fost observat si la bebelusii din burtica mamicilor ce au acceptat sa participe la testare. Deci cel putin in aparenta si fatul din burtica mamei doarme. Pentru mai multe informatii intra pe blog-ul http://www.mamicamea.ro/blog/
Avand in vedere ca dupa varsta de 6 luni dezvoltarea fatului intra in ultimul stadiu, acesta este mult mai atent si mai receptiv la sunetele ce vin din afara burticii. Pentru el vocea mamei este un calmant natural in timp ce alte zgomote il pot speria. Tocmai de aceea, multi parinti au putut vedea la ecograf cum viitorul lor micut isi suge degetul. La fat ca si la nou nascut, reflexul de sugere a degetului are un efect calmant, fiind poate chiar cheia pentru un somn bun in burtica mamicii.

Waltz with Bashir



Un film documentar de animatie. Cam asta ar fi categoria la care intra Waltz with Bashir. Eu l-am vazut prin prisma unui european mai putin afectat de masacrele razboaielor conduse de Israel si l-am stampilat cu label-ul autobiografic.

La un an dupa productia lui Persepolis al regizoarei Marjane Satrapi, filmul de animatie castiga un alt produs de calitate. Desi fara sa obtina vreun premiu semnificativ (detine nominalizari la Cannes, Oscar, Golden Globe etc.) animatia lui Ari Folman a fost extrem de bine cotata de catre criticii internationali de film.

Reconstructia unui trecut partial inchis prin (re)negare intr-un sertaras al creierului uman il conduce pe personajul principal prin cele mai bizare forme ale amintirii. Genial prin tehnica animatiei dar si prin alegerea modului de prezentare a asa zisului fir epic, Waltz with Bashir creeaza o perspectiva politica, ba uneori chiar sociala asupra interventiilor armate ale Israelului in Libanul de inceput al anilor ’80.

Fostul soldat Ari Folman realizeaza pierderea totala a informatiilor din perioada razboiului si porneste intr-o calatorie de recuperare a acestora. Isi contacteaza fosti camarazi si colegi, de la care incearca sa afle cat mai multe. Ari se teme ca lucruri ingrozitoare vor iesi la suprafata, despre care ar fi mai bine sa nu stie nimic, si intr-adevar la scurt timp imaginile din razboi revin. Filmul prelucreaza extrem de atent trauma unui fost soldat, care este pana la urma trauma unei intregi natiuni.

Singurele imagini reale folosite in film sunt chiar cele de la masacrul din taberele de refugiati de la Sabra si Shatila, unde in 1982 sute de civili a fost macelariti de militia crestin-libaneza sub ochii armatei israeliene.

Un film care te tine cu sufletul la gura, nu te dezlipeste de personaj si care te obsedeaza inca mult timp dupa ce ai parasit cinematograful. Si asta in contextul in care Israelul a inceput de curand atacul asupra Fasiei Gaza ca ofensiva impotriva Hamas-ului. History repeating ?

Text patetic de weekend

Intr-un weekend un baiat mi-a imbratisat inima. Si nu i-a mai dat drumul. Asa ca a plecat cu ea, iar eu am ramas cu o privire mirata in urma, fara sa vreau sa inteleg prea bine ce se intampla.

La inceput am zambit. Un pic mai tarziu am inceput sa rad. Atat de tare ca mi-au dat lacrimile. Pana cand am realizat ca plang.

Am incercat sa ascult muzica, sa ma uit la filme, sa ma vad cu prieteni, sa fac exercitii de yoga. Nimic nu ma ajuta sa imi recapat ceea ce am pierdut. Cu o privire pierduta peste copacii din fata geamului trag molcom din tigara abia aprinsa si ma straduiesc sa gasesc cate o solutie simpla la un eveniment atat de banal.

Cat de repede mi-am pierdut linistea sufleteasca, pe are am strans-o farama cu farama atatea luni de zile. Pfuuu… S-a dus dracului! Na, si ce? Inapoi la munca, sa o strang la loc!

Jocurile noi ale anului 2012

Dat fiind ca lumea este plina de impatimiti ai jocurilor, este important ca acestea sa fie imbunatatite in permanenta. Aparitia de noi versiuni imbunatatite si de jocuri noi este esentiala in acest domeniu si cei din industie stiu cu siguranta acest lucru.
Printre cele mai asteptate aparitii ale lui in materie de jocuri in 2012 se numara:
1. Diablo 3 – Este un joc mult asteptat de fanii din intreaga lume de la lansarea lui Diablo doi acum zece ani. Jocul promite sa ofere jucatorilor toate elementele din jocul original aduse la perfectiune prin aplicarea tehnologiilor moderne.
2. Starcraft 2: Heart Of The Swarm – este continuarea lui Starcraft 2: Wings of Libery apart in cursul anului trecut, si este practic o continuare a jocului de mai sus. Este un joc in care majoritatea fanilor celebrului joc Starcraft se vor regasi cu siguranta
3. Kingdoms Of Amalur: Reckoning – jucatorul trebuie sa isi personalizele un personaj, avand la dispozitie preferinte din patru rase si trei ocupatii (luptator, mag sau hot), dupa care trebuie sa lupte pentru eliberarea lumii.
4. The Witness – jocul este un puzzle de explorare si se desfasoara pe o insula. Pe masura ce rezolvi din puzzel-uri poti sa vizitezi mai mult din insula pana la rezolvarea misterului. 
5. The Secret World -  este un joc de tipul MMOG si jocul se desfasoara in lumea reala, in care personajele se lupata intre ele pentru putere. Jucatorii trebuie sa investigheze mistere si sa incerce sa combata o invazie nelumeasca.   
6. Assassin's Creed 3 – acest joc isi trimite jucatorii in America secolului 18 in mijlocul conflictului dintre engeli si nativii americani.  Aflat in mijlocul acestui conflict jucatorul va explora o noua experienra  a seriei Assassin's Creed.
Pe langa jocurile enumerate mai sus si alte jocuri mult asteptate au parut anul acesta sau urmeaza sa apara. Printre ele se numara: Half-Life 2: Episode Three, Counter-Strike: Global Offensive, Borderlands 2, Resident Evil: Operation Raccoon City, si altele.

Pink

Cind eram mic obisnuiam sa colorez pielea oamenilor pe care ii desenam in roz. De ce? Nu mai tin minte daca a fost initiativa mea sau m-a invatat cineva. Stiu insa ca ma intrebam pe atunci ce culoare are pielea de om. Am aflat mult mai tirziu, cind am fost cu o fata intr-un magazin de unde si-a cumparat ciorapi de... "culoarea pielii". Asadar culoarea pielii este "culoarea pielii". Roz sint obrajii excitati de ger. Stiti vorba aia, e rosu (rosie) in obraji. De fapt obrajii sint roz. Roz e si rujul roz cu care isi ascund femeile rozul natural al buzelor. Roz e dantela, indiferent ca ea e, de fapt, alba, neagra, crem sau blio (nu e greseala, asa ortografiez io culoarea cerului de octombrie). Roz e glazura de la fondante, mincate andante, de doamne pedante, sicofante.

Rozalia statea pe canapea cu picioarele aruncate neglijent care incotro. Unul pe perete, unul pe masuta de sticla, iar al treilea intre cele doua. Nu ma intrebati cum adica al treilea, pentru ca e un intrus, din alt capitol. Privita mai atent, Rozalia era la tol festiv: rochie cu ecran lat si intrare separata pentru comoditati locale. Ciorapii de plasa cu ochiuri largi, roz, atrageau ca un magnet privirile eventualilor trecatori. De fapt le abateau de la tablourile de pe pereti, care reprezentau toate, fara nici o exceptie, portrete de rozatoare. Stiti, ca-n bancul ala cu pantera roz care a nascut 11 pui: galbeni, albastri, verzi, grena, cenusiu-vargati, dar roz... Pentru a completa acest tablou idilic mai trebuie sa mentionam un mileu de mare spectacol executat din lanseta, care acoperea cu un colt mutra celui care prezenta stiri pe micul ecran si pe care nu-l asculta nimeni. Televizorul nu era bagat in priza. In fine, o pisica birmaneza, sau de angora, sau blue russian, oricum nu conteaza pentru ca toate, dar toate, pisicile sint negre. Ochii Rozaliei sticleau roz, mai ceva ca ocheadele unui matroz. Dintii alb-maculat cu roz patat de la rujul roz muscau spasmodic buzele decopertate. La un moment dat, va tisni singele roz. Ungiile roz cautau cu disperare un reazem, dar fiecare centimetru patrat al corpului ei durea. Durea cald, excitant, roz. Ce-mi faci acolo, intreba cu o voce gituita de placere, stiind de la bun inceput ca nu va primi nici un raspuns. O bomba cu ceas ticaia implacabil undeva, inauntru. Era incordata la maximum. Un firicel de transpiratie incepuse sa i se prelinga pe sira spinarii, iar in urechi ii pocneau tobele lui Ringo Starr. Lucy in the Sky with Diamonds. Apoi a urmat nebunia. Un caleidoscop a prins a se invirti in chiar esenta ei si, dupa o miscare de rotatie savant compusa cu una de translatie repetata de miliarde de ori, s-a transformat intr-un foc de artificii dintr-un film mut. Vedea doar stele roz.

Post scriptum: Pink Floyd nu e roz!

Abonați-vă la: Postări (Atom)