Jocurile noi ale anului 2012

Dat fiind ca lumea este plina de impatimiti ai jocurilor, este important ca acestea sa fie imbunatatite in permanenta. Aparitia de noi versiuni imbunatatite si de jocuri noi este esentiala in acest domeniu si cei din industie stiu cu siguranta acest lucru.
Printre cele mai asteptate aparitii ale lui in materie de jocuri in 2012 se numara:
1. Diablo 3 – Este un joc mult asteptat de fanii din intreaga lume de la lansarea lui Diablo doi acum zece ani. Jocul promite sa ofere jucatorilor toate elementele din jocul original aduse la perfectiune prin aplicarea tehnologiilor moderne.
2. Starcraft 2: Heart Of The Swarm – este continuarea lui Starcraft 2: Wings of Libery apart in cursul anului trecut, si este practic o continuare a jocului de mai sus. Este un joc in care majoritatea fanilor celebrului joc Starcraft se vor regasi cu siguranta
3. Kingdoms Of Amalur: Reckoning – jucatorul trebuie sa isi personalizele un personaj, avand la dispozitie preferinte din patru rase si trei ocupatii (luptator, mag sau hot), dupa care trebuie sa lupte pentru eliberarea lumii.
4. The Witness – jocul este un puzzle de explorare si se desfasoara pe o insula. Pe masura ce rezolvi din puzzel-uri poti sa vizitezi mai mult din insula pana la rezolvarea misterului. 
5. The Secret World -  este un joc de tipul MMOG si jocul se desfasoara in lumea reala, in care personajele se lupata intre ele pentru putere. Jucatorii trebuie sa investigheze mistere si sa incerce sa combata o invazie nelumeasca.   
6. Assassin's Creed 3 – acest joc isi trimite jucatorii in America secolului 18 in mijlocul conflictului dintre engeli si nativii americani.  Aflat in mijlocul acestui conflict jucatorul va explora o noua experienra  a seriei Assassin's Creed.
Pe langa jocurile enumerate mai sus si alte jocuri mult asteptate au parut anul acesta sau urmeaza sa apara. Printre ele se numara: Half-Life 2: Episode Three, Counter-Strike: Global Offensive, Borderlands 2, Resident Evil: Operation Raccoon City, si altele.

Pink

Cind eram mic obisnuiam sa colorez pielea oamenilor pe care ii desenam in roz. De ce? Nu mai tin minte daca a fost initiativa mea sau m-a invatat cineva. Stiu insa ca ma intrebam pe atunci ce culoare are pielea de om. Am aflat mult mai tirziu, cind am fost cu o fata intr-un magazin de unde si-a cumparat ciorapi de... "culoarea pielii". Asadar culoarea pielii este "culoarea pielii". Roz sint obrajii excitati de ger. Stiti vorba aia, e rosu (rosie) in obraji. De fapt obrajii sint roz. Roz e si rujul roz cu care isi ascund femeile rozul natural al buzelor. Roz e dantela, indiferent ca ea e, de fapt, alba, neagra, crem sau blio (nu e greseala, asa ortografiez io culoarea cerului de octombrie). Roz e glazura de la fondante, mincate andante, de doamne pedante, sicofante.

Rozalia statea pe canapea cu picioarele aruncate neglijent care incotro. Unul pe perete, unul pe masuta de sticla, iar al treilea intre cele doua. Nu ma intrebati cum adica al treilea, pentru ca e un intrus, din alt capitol. Privita mai atent, Rozalia era la tol festiv: rochie cu ecran lat si intrare separata pentru comoditati locale. Ciorapii de plasa cu ochiuri largi, roz, atrageau ca un magnet privirile eventualilor trecatori. De fapt le abateau de la tablourile de pe pereti, care reprezentau toate, fara nici o exceptie, portrete de rozatoare. Stiti, ca-n bancul ala cu pantera roz care a nascut 11 pui: galbeni, albastri, verzi, grena, cenusiu-vargati, dar roz... Pentru a completa acest tablou idilic mai trebuie sa mentionam un mileu de mare spectacol executat din lanseta, care acoperea cu un colt mutra celui care prezenta stiri pe micul ecran si pe care nu-l asculta nimeni. Televizorul nu era bagat in priza. In fine, o pisica birmaneza, sau de angora, sau blue russian, oricum nu conteaza pentru ca toate, dar toate, pisicile sint negre. Ochii Rozaliei sticleau roz, mai ceva ca ocheadele unui matroz. Dintii alb-maculat cu roz patat de la rujul roz muscau spasmodic buzele decopertate. La un moment dat, va tisni singele roz. Ungiile roz cautau cu disperare un reazem, dar fiecare centimetru patrat al corpului ei durea. Durea cald, excitant, roz. Ce-mi faci acolo, intreba cu o voce gituita de placere, stiind de la bun inceput ca nu va primi nici un raspuns. O bomba cu ceas ticaia implacabil undeva, inauntru. Era incordata la maximum. Un firicel de transpiratie incepuse sa i se prelinga pe sira spinarii, iar in urechi ii pocneau tobele lui Ringo Starr. Lucy in the Sky with Diamonds. Apoi a urmat nebunia. Un caleidoscop a prins a se invirti in chiar esenta ei si, dupa o miscare de rotatie savant compusa cu una de translatie repetata de miliarde de ori, s-a transformat intr-un foc de artificii dintr-un film mut. Vedea doar stele roz.

Post scriptum: Pink Floyd nu e roz!